[VL] O frantura din viata de parinti

Atentie! Articol lung!

Este o preluare de la mamica Laura care imi este si sotie:

"Nu criticam pe nimeni, nu laudam pe nimeni. E doar o frantura din viata de parinti.

Mihaita a avut pielea uscata si mai aspra pe tot corpul dupa prima luna de viata. I-a aparut si o iritatie pe un obrajor la un moment dat. Am fost la un dermatolog la 3 luni si ni s-a spus ca cel mai probabil este o eczema cauzata de contactul cu un animal de casa, caine sau pisica. Mihaita nu a avut contact cu nici un animal, dar am facut tratamentul
cu cortizon (nerecomandat copiilor pe cat posibil) si dupa ce in prima faza zona cu eczema i s-a albit si arata ca o pata mare, totusi dupa vreo 2 saptamani problema a disparut.

Pielea de pe tot corpul, si mai ales de pe obraji si nas, ii era in continuare uscata. I s-a infectat si o parte de la ceafa, unde are un semn de nastere, numit popular muscatura berzei. Il deranja si se scarpina tot mai des. Medicul de familie ne-a spus la fiecare control ca Mihaita are dermatita atopica, dar atat, fara alte recomandari sau tratamente.

Devenind deja serioasa treaba, am aflat de un dermatolog bun (conferentiar univ), de incredere si am fost la consultatie. Diagnosticul a fost foarte clar: dermatita atopica. Adica, o boala care nu se vindeca, se tine sub control pe parcursul vietii.

Nu e un capat de tara, nu se moare daca ai dermatita atopica, dar trebuie limitat contactul cu apa cat de mult posibil, hidratare zilnica cu creme speciale, precautii, fond alergic, probabilitate mare de a face astm dupa 5 ani, alte restrictii si precautii de genul "nu are voie sa ..", "ar fi bine sa evite ...", "daca se poate sa nu ..."

Cauza dermatitei atopice: o modificare genetica cauzata de viata moderna care face ca organismul COPILULUI sa creeze cantitati mari de imunoglobuline E, ca reactie la bombardamentul cu o gama foarte larga de chimicale A PARINTILOR: detergenti, sapunuri, geluri de dus, deodorante, parfumuri.

Dezamagiti si resemnati, cumparam cremele recomandate si a doua zi dupa consultatie incepem tratamentul. Ganduri peste ganduri: oare ce alergii va avea Mihaita in viitor, oare de ce sa-l ferim, vroiam sa-l ducem la inot, acum nu se mai poate, oare cum va suporta transpiratia vara, etc, etc, etc.

Tot a doua zi avem programare la un chirurg (in varsta bine, profesor univ) pentru o alta problema. Mihaita e suspect de fimoza si s-ar putea sa necesite o mica operatie. Lasam gandurile legate de dermatita, fiindca avem altele proaspete: oare chiar va avea nevoie de operatie? Nu vrem operatie, fiindca asta presupune anestezie generala si noi nu vrem anestezie generala. Anestezie generala la 9 luni, parca e prea devreme.

Chirurgul ne da vestea buna: nu trebuie operatie, nu trebuie intervenit cu nimic. Rasuflam usurati. Medicul il consulta si la solduri si noi ii spunem in treacat ca avem si dermatita atopica. Chirurgul se uita la Mihaita si ne spune ca nici vorba de dermatita atopica, Mihaita are diateza exudativa. Poftim? Cum sa nu aiba dermatita, doar ieri am fost la unul
dintre cei mai buni dermatologi, l-a consultat pe Mihaita si a spus ca are. Acum nu are? Si chestia asta noua e mai buna sau mai rea decat dermatita?

Ne trimite sa ne vada un conferentiar, medic pediatru. Il suna pe mobil si din fericire e chiar de garda, sa mergem chiar acum sa ne vada. Ne ducem. Pediatrul il consulta dupa urechi, la pliuri la picioare, la incheieturile mainilor. Mihaita nu are dermatita atopica. Are diateza exudativa, adica pe limba romana organismul lui nu poate elimina toate componentele laptelui praf cu ajutorul rinichilor si al ficatului si atunci le elimina prin piele. Nimic grav, se intampla, efectele pe piele sunt recidivante primavara si toamna, in afara de deranjul cosmetic nu are nici o alta insemnatate, va trece cand se va elimina laptele din alimentatia lui. Primim o crema de la pediatru, facuta de farmacia spitalului, cu are sa-l ungem.
Si atat.

In rest, Mihaita e perfect sanatos. Azi dimineata la 9 avea dermatita atopica. Acum e ora 19:30 si Mihaita nu mai are dermatita atopica.

Ramane o ultima intrebare: copilasul nostru, ingerasul nostru, puiutul nostrul e de fapt sanatos? Toata povestea asta cu o afectiune pe viata a fost o iluzie? L-am fi tratat ani buni pentru ceva ce nu are? I-am fi interzis multe lucruri de teama sa nu-i faca rau, sa nu-i agraveze afectiunea?

In toata aceasta poveste adaugati voi toate detaliile legate de drumuri, bani de consultatii, creme, unguente si toate celelalte aspecte financiare "nesemnificative".

S-a intamplat in Cluj, martie 2010."